Twitter Gplus RSS

 

 
 
La iniţiativa conf. dr. Corin Braga, un grup de cadre didactice din Facultatea de Litere (prof. Vasile Voia, prof. Mircea Muthu, prof. Ştefan Borbély, conf. Ruxandra Cesereanu etc.) şi alte facultăţi (prof. Mircea Baciu – Facultatea de arte grafice, prof. Ovidiu Pecican – Facultatea de Studii Europene) şi-au unit eforturile pentru a înfiinţa un Centru de Cercetare a Imaginarului, numit PHANTASMA.

Centrul a fost inaugurat la 16 aprilie 2002, în cadrul unei festivităţi oficiale la care au participat domnul rector prof. Andrei Marga (astăzi preşedintele UBB), domnul prorector prof. Vasile Cristea, precum şi prof. Jean-Jacques Wunenburger, responsabil cu relaţille dintre Centrele de Cercetare a Imaginarului din reţeaua CRI şi creator al Institutului Gaston Bachelard de cercetare a imaginarului şi a raţionalităţii din Dijon.

Sediul Centrului se află la Facultatea de Litere.

Funcţionarea  sa a fost aprobată de către Consiliul Facultăţii de Litere în şedinţa din 9 aprilie 2002 şi de către Senatul Universităţii Babeş-Bolyai din 20 mai 2002.

Începând cu data de 29 mai 2002, Centrul a fost primit în reţeaua CRI (Centres de Recherches sur l’Imaginaire), care cuprinde mai mult de 40 de Centre în întreaga lume.

 

Contextul internaţional:

Ştiinţa modernă a imaginarului a fost fondată la jumătatea secolului XX, prin eforturile unor filosofi, teoreticieni şi istorici ai religiilor precum Gaston Bachelard, Henry Corbin, Mircea Eliade, Charles Baudouin, Charles Mauron, Gilbert Durand şi alţii. Disciplina se apleacă asupra unei importante funcţii psihice, în bună măsură ignorată de filosofia şi psihologia anterioară – imaginarul. Situată între percepţie şi raţiune, între reprezentarea senzorială şi noţiunea intelectuală, imaginea a fost abordată dintr-o perspectivă complexă, menită să-i pună în evidenţă natura specifică, mecanismele de generare, de funcţionare şi de transmitere, relaţiile sinestezice, simbolice şi logice pe care le întreţine cu percepţiile, amintirile şi ideile, rolul şi funcţiile în cadrul psihismului individual şi a celui colectiv, concretizările sale psihologice, sociale sau artistice.
La ora actuală, în lume funcţionează peste 40 de laboratoare şi institute de cercetare a imaginarului, grupate într-o reţea cu centre în Franţa, Belgia, Brazilia, Israel, Portugalia, Spania, Corea, Canada, Polonia, Cehia şi România.

Obiective generale:

În epoca postmodernă, cercetarea imaginarului joacă un rol deosebit de important pentru:
1. Analiza imaginarului literar şi artistic. Cercetarea imaginarului a elaborat o serie de metode şi instrumente analitice (psihocritica, mitocritica, arhetipologia, imagologia) extrem de eficace, care permit o hermeneutică a imaginarului cultural dintr-o perspectivă imanentă, ce surprinde specificul ireductibil al imaginii, simbolului, mitului, ca funcţii psihice cu un statut bine delimitat. Proiectul nostru de perspectivă este de a conjuga aceste metode cu o abordare participativă (active research, recherche-action), pentru a identifica nucleele de fascinaţie care hrănesc constelaţiile de imagini artistice.

2. Analiza imaginarului social şi politic. Vorbim astăzi de transformarea lumii într-un “sat global”şi trebuie să fim însă conştienţi de faptul că informaţiile pe care le avem asupra evenimentelor ce au loc în întreaga lume nu sunt percepţii directe, cum se întâmpla în satul tradiţional, ci imagini elaborate de mijloacele mediatice (reclame, presă, cinematografie, televiziune prin cablu şi satelit, internet etc.). Cercetarea imaginarului este importantă pentru analiza modului de funcţionare a imaginilor la nivelul grupurilor sociale, al inconştientului colectiv, îndeosebi într-o epocă în care extinderea fără precedent a culturii vizuale face posibile o serie de manipulări subliminale, ideologice, politice etc.

Obiective specifice:

Prin componentele şi programele sale, prezentate în continuare, Centrul are în vedere:

A. Cercetarea unor teme de imaginar atât cultural-artistic cât şi social-mediatic (la toate nivelele: cadre didactice, doctoranzi, masteranzi, studenţi)

B. Predarea temelor de cercetare (prin cursurile şi seminariile de masterat, cercurile de studiu şi creaţie ale Centrului)

C. Publicarea rezultatelor cercetărilor (prin cărţile, volumele de revistă şi paginile electronice editate de Centru)