Twitter Gplus RSS

Seria I – Atelier 3


Atelier de creative writing (3)

In cadrul celei de a treia intilniri, a fost destructurat poemul Sfarsit de Ilarie Voronca. Versul-cheie: “Dinspre abator, noaptea se apropie cu sange”. Structura poemului a fost detectată in constructia unei sonorităti stridente, reluate contrapunctic: “trupul tău ca o harmonică desirat”, “corul-lătrat: sirene si ciori Ave Maria”, “tusea orasului”, “muzică tipand pe acoperis”, “huruitul rotilor in beznă”. Sacadarea, fragmentarea, fractura au fost inventariate, la rindul lor, intre tehnicile delirului din poem.
Tema de lucru a fost aceea a sonoritătii interioare a fiecăruia dintre participanti, intr-un poem de treisprezece versuri, fără rimă. Iată citeva din textele finale, după ce balastul a fost eludat. “Tu zburai un sunet de greseală/ Deasupra sărbătorii pentru morti/ plans de părinte si tipăt de iubită/ Focul din lumanare cheamă, nimic nu iese din adanc in afară” (Emil Sălăgean).  “oasele din orga de la subsol./ Privirile se topesc in bălti de rosu si ceară/ Mortul din urmă isi adună oasele cu mana bună./ Se aprinde noaptea in lumanări ca băutura/ Ceasurile miros prin colturi/ Mainile legate au gust de lemn si de sobă, de incă si de alaltăieri” (Teofil Pintilie). “Scartaitul parchetului a lesinat si el in dintii cariului/ cantec indelung asteptat/ incolăcit imprejurul său precum carceii de vită./ Departe din alt ev: fluieratul tăietorului de lemne” (Cristina Chirtes). “Doar sulite./ Tunete inaripate/ Cerul strănută./ Tobele bahice te-nconjoară/ salti pe-ametitul destin./ tăcerea ce…/ Vantul prin crengi o sărută./ Cutremure vagi excită urechile/ Ceasul din tine – pasul aleargă.” (Petronela Miron). “Ecoul fioros al traheei in ceafă./ Scrasnituri străine care imi apartin./ Susurul de calorifer al inimii./ Febre, eliptice, stridente la capete. Totul e uruit post sonor.” (Rares Crăiut).
(Ruxandra Cesereanu)

Si acum patru poeme destul de izbutite.

Mirela Bălas
Subacvatic

Urlet de lacăte. S-a atarnat vocea de-un glas părăsit.
O cheie deschide ciorchine de rasuri. Strivesc.
Talaze-nsirate in foc fac vocalize in mine.

Miastenice valuri … Ca palida febră din carne.
Fibrele smulse pe rand răgusesc si se tes
Din apă ies turle plangand; corzile-s rupte si cusute pe dos;
Am tact de-anotimp si puls de ore dispărute.

Strigă-năuntru-mi acelasi glas gros
Aer pleznesc cu piane legate de maini
Cu umbre mă cert: nici violină, si nici flaut, ci vuiet
Pătrunde-n peretii mei: suflet ca o clapă c-o aripă spartă…
in cor, clocotite ape sărate.

Adrian Muresan
Telegrame

peste maini de sticlă
Din oglindă pană-n rana ei. Stop.
Muzica toporului din vecini. Stop.
Studiat temeinic in baie delirul becului
Prosoapele-mumii.
De pe acoperis in gat pulsa din coastele oglinzii
Foarfecele cu ochi de soareci rosii.
glasurile desenau porunci.
in mine se deschideau mii de umbrele.

Cristina Novac
Mărturisire 

in grabăPrin fosnetul genunchiului tău
Trec ghiarele-mi grăbite.
Asfaltul – clavir muribund.
ingerii sorb.
Furtună.
in surdină, trozneste marea.
Sună-mă ghidus, in ritmuri de cuc, in plesnet de umbră.
Sună-mă cum n-am mai sunat de cand psalmii serbau.
Sunt celălaltul asfaltului de sub glezna ta dreaptă.
M-aplec. Din coltul umed al palmei
Răneste-mi urechea afonă.

Flaminia Robu
Acord sacadat

Copaci de hartie se inmoaie, zarea cu spite de răchită
Din spatele tejghelelor, un sunet de clarinet
Smaltul greu al arborilor de cauciuc ars peste trupul de pleu.

smucită de dincolo de dara lichidă cu sange pătat
Amurg sordid. 
Viata rămane prinsă ca o celulă de toartă – un ultim acord sacadat.

Din goana nebună. Copite. Ascunde si ultimul pas.
Apleacă-te soptind; spetă de fiere.
Haina de sifon spumegand scufundă in marea de miere.
Pană la gat.
Hai du-te odată, n-am chef de taifas.

 
 Share on Facebook Share on Twitter Share on Reddit Share on LinkedIn