Twitter Gplus RSS

Lucien Lévy-Bruhl: Imaginatia simbolica


Lucien Lévy-Bruhl
Imaginatia simbolica 
Traducere de Raluca Lupu-Onet 

Seria Antropología imaginarului 

Lucien Lévy-Bruhl este unul dintre cei mai reputati etnologi si teoreticieni ai gândirii magice din prima jumatate a secolului XX. El a introdus in studiile de istorie a religiilor concepte precum cele de participare animica, de gândire prelogica, si altele. in ciuda contributiei sale covârsitoare la cercetarea gândirii magice, niciuna din cartile sale nu a fost talmacita pâna acum in româneste, incât initiativa de fata vine sa suplineasca o absenta. Volumul ales pentru a fi tradus este o cheie de bolta a cercetarilor lui Lévy-Bruhl, in care savantul francez aduna la un loc toate sintezele partiale realizate prin cercetarea a numeroase rituri religioase practicate de populatiile asa-zis primitive de pe glob. El are astfel posibilitatea de a construi “harta” imaginatiei simbolice. Spre deosebire de alte abordari ale imaginarului, din perspectiva filosofica (Sartre, Cassirer), psihologica (Freud, Jung) sau estetica (Bachelard, Mauron, Durand), cercetarea lui Lévy-Bruhl are meritul de a se baza pe informatii de prima mâna, de factura etnografica.

 

 

 

Cuprins

Cuvant inainte

PARTEA intai
Experienta mistica a primitivilor

INTRODUCERE
I. Exista o experienta propriu-zis mistica? – II. Cele doua tipuri de experienta: raporturile dintre ele. – III. Experiente mistice tipice. – IV. Experienta mistica difuza si miturile. – V. Contactul cu mortii. – VI. Schemele experientei mistice. – VII. Experiente mistice privilegiate. – VIII. Vracii si samanii.

CAPITOLUL I. – SANSA SI MAGIE
I. Sansa revela actiunea puterilor invizibile. – II. Exista un fortuit, dar nu exista accidente. – III. Tehnica magica in vederea prevenirii ghinionului. – IV. Mijloace de a asigura sansa la jocuri, competitii si in sport. – Semnificatia mistica a jocului de noroc.

CAPITOLUL II. – INSOLIT, EXPERIENTA MISTICA
I. Impresia specifica produsa de aparitia insolitului. – II. Insolitul aduce ghinion, face vraji. – III. Caracterul pozitiv al termenilor care il desemneaza. – IV. Insolitul si categoria afectiva a supranaturalului. – V. Impresia produsa de insolit asupra animalelor si asupra copiilor mici. – VI. Reactia umana la aceasta impresie: sentimentul prezentei unei alte realitati.

CAPITOLUL III. – VISURI SI VIZIUNI
I. Visul, experienta reala, revelatorie. – II. “Viata din vis” (dream life), la australieni, face legatura cu fiintele totemice; legatura ei cu mitul. – III. Fapte asemanatoare in America de Nord. – IV. Divinatia prin vis. – V. Visuri-viziuni; continutul lor este furnizat de traditie. – VI. Raporturile dintre experientele mistice si credinte. – VII. Visul si realitatea lumii invizibile.

CAPITOLUL IV. – PREZENTA MORTILOR
I. Mortii continua sa traiasca, dar “de partea cealalta a puntii”. – II. Invizibil, mortul ramane aproape de ai sai, in timpul imediat urmator mortii sale (Australia). -III. Fapte asemanatoare in Noua Guinee. – IV. In Noua Caledonie. – V. Contacte cu mortii stabiliti in noul lor taram. – VI. Statutul social al mortilor in Africa neagra, conform opiniei lui Driberg.

PARTEA A DOUA
Simbolurile la primitivi

CAPITOLUL V. – NATURA SI FUNCTIA SIMBOLURILOR
I. Prin ce se deosebesc simbolurile primitivilor de ale noastre. – II. Ele exprima participari care se obiectiveaza in ele. – III. Maxima Pars pro toto. – IV. Functia simbolica a locurilor sacre, in Australia. – V. Fapte asemanatoare in America de Sud. – VI. Marea lor vechime. – VII. Simboluri cu semnificatie necunoscuta (Noua-Guinee). – VIII. Simbolurile mortilor: nu sunt neaparat efigii. – IX. Monolitii de pe morminte sau de langa ele. – X. Bete, vase, simboluri ale mortilor in Africa neagra. – XI. Simbolul identificat cu muritorul sau cu mortul pe care il reprezinta.

CAPITOLUL VI. – ACTIUNEA SIMBOLURILOR
I. Folosirea simbolurilor in practica. – II. Actiuni exercitate prin intermediul simbolurilor-apartenente. – III. Simboluri carora li s-a dat numele fiintelor asupra carora se doreste sa se actioneze. – IV. Transfer de calitati: participari dirijate si limitate. – V. Exemple de magie agrara. – VI. Actiunea simbolica implica o abstractizare afectiva.

CAPITOLUL VII. – PREFIGURAREA SIMBOLICA
I. Evenimentul dorit devine real prin prefigurare. – II. Aceasta actiune simbolica implica interferenta dintre experienta mistica si experienta obisnuita. – III. Caz crucial: tratamentul prin aspirare; vraciul prefigureaza extractia bolii materializate. – IV. Simulare, dar nu frauda. – V. Actiunea simbolica prin intermediul formulelor: prefigurarea verbala. – VI. Pronuntarea formulei face in prezent real evenimentul viitor. – VII. Prefigurarea simbolica isi datoreaza eficienta unei participari.

  

Recenzie

 
 Share on Facebook Share on Twitter Share on Reddit Share on LinkedIn