Twitter Gplus RSS
Home Elena Butusina, Autism si creativitate

Elena Butusina, Autism si creativitate

 

 

Elena Butuşină
Autism şi creativitate
Identităţi narative în proza contemporană

 

 

 

Tema generoasă a maladiei mentale ca sursă de inspiraţie şi de creaţie are o lungă biografie în cultura umană, care porneşte de la extazele şi stările de transă şamanice şi de la eroii şi poeţii posedaţi de zei sau de la entusiasmul indus de muze, până la romanticii care au tematizat nebunia ca nucleu al geniului şi la decadentişti care au subordonat-o ideii de declin al civilizaţiilor şi de involuţie implacabilă a speciilor. Cartea Elenei Butuşină se înscrie în această descendenţă, decupând un profil nosologic aparte, autismul. Autoarea pleacă de la cercetările cele mai recente asupra tulburărilor din ”spectrul autist” (Hans Asperger, Theo Peeters, Uta Frith, Simon Baron-Cohen, Alan Leslie şi Antonio Damasio), pentru ca, într-un comentariu ce abordează conceptele prin bogate studii de caz, să pună în paralel mecanismele psihice şi tratamentul medical cu instrumentele literaturii şi narativităţii, ale prozei şi romanului contemporan.

 

 

Cuprins
Preliminarii

Posibilele capcane ale metodei
Personaj – autor – cititor. Corpus literar
Ipoteze cu privire la mecanismele cinematografice ale imaginaţiei literare
Identitatea narativă
Identitate şi discurs în postmodernitate – împotriva dezumanizării subiectului
Pentru o analiză a alterităţii în naraţiunea contemporană
Variaţiuni metodologice– Affect Studies, Trauma Studies
Tranziţii, delimitări şi contaminări discursive
Identitatea –construct liminal
Cartografieri ale traseelor emoţionale
Capcane terminologice şi semnificaţii secundare
Concluzii iniţiale
Tulburările spectrului autist (TSA)
Theo Peeters. Popularizarea teoriei ştiinţifice
Uta Frith
Precursori ai cercetării actuale despre autism. Cazuri şi însemnări medicale
Coerenţa centrală deficitară
Relaţia dintre autism şi talent – o provocare riscantă pentru interpretare
Simon Baron-Cohen. Problematizarea capacităţii empatice
Antonio Damasio – sentimentul precar al lucrurilor
Impactul spaţiului cultural
Caz clinic şi naraţiune
Narativizarea cazului clinic. Premise: Luria, Vygotsky, Asperger, Kanner, Sacks
Un excurs: patologie şi limbaj
Temple Grandin şi gândirea în imagini
Provocările unei percepţii exacerbate a detaliului
Existenţă, credinţă, adaptare
Un antropolog pe Marte
Tito Rajarshi Mukhopadhyay – Dincolo de tăcere
Donna Williams – marginalitate şi performativitate
Daniel Tammet – confortul sinestezic al peisajelor numerice
Rupert Isaacson – The Horse Boy. Experienţe şamanice ale autismului
Tranziţia de la caz medical la subiect literar
Arheologie şi detectivism
Mark Haddon – The Curious Incident of the Dog in the Night-time
Simon Armitage – Little Green Man. Naraţiunea de tip refracţie
Francisco X. Stork – Marcelo in the Real World sau capcanele literaturii de consum
Dean Koontz – autismul în literatura SF
Romanul contemporan şi avatarurile sensibilităţii autiste
Ambiguizarea coordonatelor spaţio-temporale
Jonathan Franzen – politici ale lecturii şi gestului creator
Zona de disconfort
Identităţi alternative stilizate
Fascinaţia pentru transformările insesizabile ale naturii
Regăsirea unei identităţi difuze
Viktor Pelevin. Între mitologie şi tehnologie – identitatea în dezintegrare
Chuck Palahniuk – practici transgresive şi misticism derizoriu
Identitatea narativă caleidoscopică
Ficţiune, non-ficţiune, meta-ficţiune
Senzorialitatea exacerbată a personajului copil şi naraţiunea acestei experienţe
Chloé Delaume. Imersiune şi disoluţie în realităţile televizive
Tom McCarthy – The Remainder. Memoria senzorială şi reactualizarea traumei
Încheiere
Bibliografie
Ficţiune Non-ficţiune
Studii teoretice
Resurse electronice