Cuprins

Introducere
Autoficţiune
Proiecte
Principii şi tehnici
Sfîrşitul originalităţii
Memoria ca selecţie imaginară
Ecuaţii ale imaginarului
Legături
Partea I. Subiect şi autor
I.1. Definiri interdependente
Cine este criticul
De la copist la hermeneut
Actul critic – act de creaţie
Utilitatea modelelor cosmologice
Despre hărţi false şi hărţi adevărate
I.2. Cine este autorul?
Problematizări
I.2.a. Antichitate
Poetul şi transa divină
Zeu-poet-interpret – o triadă magnetică
Conştiinţa unei proprietăţi intelectuale?
I.2.b. Ev Mediu şi Renaştere
Autorul absent
Atribuire auctorială
Chipul şi vocea
Umbra unui nume
Născocire, reguli, plagiat
I.2.c. Modernitate
Delegitimări
Atacul fizicii
Atacul filosofiei şi al psihologiei
Atacul determinismului
Efecte şi nostalgii
I.3. Conştiinţă auctorială vs. conştiinţă demiurgică
Implicaţii asupra ideii de “critică literară”
Numele autorului
Cum se depreciază subiectul auctorial în literatură
Soluţia cosmologică, încă o dată: modelul antropic
Textul ca “pînză care vibrează”
I.4. Ficţiunea – o şansă configurativă
II. Criticul – autorul posibil
II.1. Reautentificări. Autorul ficţional
Stăpîn şi vasal în relaţia critică
Pierre Menard sînt eu
II.2. Criticul ca voyeur
II.3. Specularitatea – semnul modernităţii
Organicism, textualism, ficţionalism
II.4. Logica reducerii: sinecdoca
Marchizul de Sade şi întunericul
II.5. Logica analogiei contrariilor: chiasmul
Despre analogie şi Iluminism
Un vocabular metaforic
II.6. Logica ficţionalizării: omologia
Actul critic şi impunerea puterii
Opţiunea omologică
Soluţii post-raţionaliste
III. Exerciţiu de lectură
III.1. Roland Barthes – Moartea autorului
Autorul
Scris, scriitură, cititor
Text, lectură, critică
III.2. Michel Foucault – Ce este autorul?
Moartea autorului
Opera şi scriitura (écriture)
Funcţia-autor
Iniţiatorii de practici discursive
III.3. Comentarii (1): Cine plînge la moartea autorului?
Un român despre Barthes: Eugen Simion
Crize în literatură
Între prezenţă şi absenţă
Întoarcerile lui Barthes
Structuralism şi post-structuralism: care Barthes?
Critică sau “ştiinţa literaturii”
Între tranzitivitate şi ambiguitate
III.4. Comentarii (2): Despre tăcere
Concepte “tari”, concepte “slabe”
Donald Pease despre Foucault
Ce doreşte să citească Pease
Despre moartea omului
Ce spune, atunci, Foucault?
Chipul care se şterge
III.5. Dicţionar minimal al auctorialităţii
III.5.a. Responsabilitate: etica auctorialităţii
Blamul biografic
“Prima recoltă a noii metode, realismul socialist”
O altfel de responsabilitate
A crea monştri vs. a crea autentic
Don Quijote faţă cu Mitrea Cocor
Propagandă contra literatură
Pubela istoriei
III.5.b. Moartea omului: ontologia auctorialităţii
Revenirea unei gîndiri a fundamentului ontologic?
III.5.c. Semnătură şi biografie: politica auctorialităţii
Creaţie şi muncă literară
Efecte ale ipostazierii auctoriale
Viaţa de după moarte a autorului: înger sau vîrcolac
III.5.d. Antiliteratură: metafizica auctorialităţii
Literatura tăcerii
III.5.e. Întoarcerea autorului: semantica auctorialităţii
III.6. O critică erotică
Relaţie critică şi relaţie de comunicare
IV. Teorie şi critică nord-americană
Nu doar un “alt structuralism”
IV.1. înainte de structuralism. “New criticism”
Micro-studiu de mentalitate
Locul poeziei şi al creaţiei poetice în empirismul englez
Locul subiectului empirist
Ce spune discuţia europeană şi ce spune discuţia americană
Structuralismul naturalizat: pregătirea terenului
New Criticism
New Critics
(Im)proprietăţi
Libertatea ca ficţiune
IV.2. Structuralism – între Europa şi America
Structuralism european
Northrop Frye
Structuralism – în America
Interpretarea fără memorie
Începuturile naratologiei structuraliste
Memorie neangajată
îşi aminteşte cineva de cititor?
O teorie a receptării
IV. 3. După structuralism: şcoli critice nord-americane
Este poststructuralismul acelaşi lucru cu postmodernismul?
IV.3.a. “Reader-response criticism”: teoria receptării
Comunităţi interpretative
IV.3.b.1. “Deconstruction”: Deconstrucţia
(şcoala de la Yale): caractere generale (I)
Jacques Derrida: Master and Commander
Metafore şi figuri derrideene: exterioritate, diferanţă, urmă
Dincolo de umanism: morfologia dorinţei
Un observator implicat: subiectul derridean?
IV.3.b.2. “Deconstruction”: Deconstrucţia
(şcoala de la Yale): Cei patru apostoli
Paul de Man: “a world of intricate intersubjective relationships”
De ce doreşte de Man să uite de timp?
Ecranul retoric
Harold Bloom: “when your read, you confront either yourself, or another”
Deconstructorul împotriva “pierderilor umaniste”
J. Hillis Miller: “a spokesman for religion”
Geoffrey Hartman: “one breaks words with the other as one breaks bread”
Schizoanaliza
“Privatizarea textuală”
IV.3.c. “New historicism”: noul istorism
Stephen Greenblatt
Anistorismul şi desubiectivarea
IV.3.d. Feminisme
IV.3.e. “Speech-act theory”: teoria actelor de vorbire
IV.4. După poststructuralism
Alternative
V. O lume de ficţiuni
Cosmologii actuale
Lumi heterocosmice
Textul critic şi jurnalul lui Robinson
Observatorii din lumile posibile
Criticul în hipertext
Ficţiunea critică
Ca şi cum am crede
Istoria ca “mystory”
Recapitulări
Unde a plecat autorul
Anexă:
Tabel sinoptic al curentelor americane
Bibliografie citată
A. Despre critică şi poetică
B. Despre poststructuralism şi deconstrucţie
C. Despre autor
D. Despre structuralism
E. Despre postmodernitate
F. Despre specularitate
G. Despre cunoaştere şi subiect
H. Despre imaginar şi ficţionalism
I. Despre cosmologie şi discursuri alternative
J. Despre teoriile americane (altele decît deconstrucţia)
K. Beletristice
Index

Recenzie