2009 volumul 16 Fortunes et infortunes des genres littéraires
Coordinator: Alain Montandon
Editor: Phantasma. Centrul de Cercetare a Imaginarului
Editura: Fundaţia Culturală Echinox, Cluj-Napoca, Romania
ISSN 1582-960X (România)
ISBN 2-905725-54-0 (France)
Cuprins
Mize teoretice
Saulo Neiva, Şansele şi neşansele noţiunii de gen literar [9-15]
Jean-Louis Backès, Aporiile doctrinei clasice [16-24]
Yves Chevrel, Problematizarea genurilor literare în Europa la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX [25-34]
Serge Zenkine, Gen şi istorie. Pe marginea unui mecanism de evoluţie generică [35- 43]
Karl Zieger, Problema genurilor şi rolul lor în studierea fenomenului receptării [44-50]
César Domínguez, Genurile ca locuri de întâlnire interculturală: noi deschideri spre o teorie comparată a genurilor [51-60]
Georges Fréris, De la genul convenţional la textul multigeneric [61-66]
Marko Juvan, Intertextualitatea genurilor şi genurile intertextuale [67-75]
Ovidiu Mircean, Moartea literaturii comparate. False veşti despre evenimente reale [76-83]
Genuri literare
Micaela Ramon, Pentru o clasificare genealogică a formelor ficţionale narative în perioada barocă. Şansele şi neşansele nuvelei [87-97]
Yves Clavaron, Avatarurile relaţiei de călătorie după 1945 [98-107]
Corin Braga, Utopia – un gen proteic [108-123]
Stefano Lazzarin, Cele o mie şi una de morţi ale fantasticului. Scurtă istorie a unei naşteri dificile [124-135]
Valérie Deshoulieres, Genealogia romanului spectral. Istorii despre fantome şi chestiuni de ascendenţă în etosul islandez [136-145]
Mario Domenichelli, Şansele şi neşansele Bildungsroman-ului [146-155]
Maria Eduarda Keating, “Romans a tiroirs” de ieri şi de azi: parodie şi experiment romanesc [156-165]
Ana Ribeiro, Etape ale Bildungsroman-ului în Portugalia [166-174]
Ales Vaupotič, Realismul revăzut: Timpuri grele de Dickens ca o arhivă narativizată [175-185]
Monica Spiridon, Simptomele unui “sindrom” narativ: Schimbarea de perspectivă asupra genului romanesc [186-193]
Džiuljeta Maskuliūnienė, Precursorii romanului didactic lituanian în secolul XIX şi mutaţiile acestuia [194-202]
Jola Skulj, Nucleul genului romanesc: indeterminarea[203-210]
Roumiana L. Stantcheva, Romanul – un gen imprecis. Controversele criticii literare bulgare şi româneşti interbelice [211-221]
Cécilia Barret, Două “contra-istorii” sau revoluţia romanului istoric al anilor 1960-1970 [222-234]
Bénédicte Mathios, Crizele salutare ale sonetului spaniol [235-243]
Nijole Vaičiulėnaitė-Kašelionienė, Oda cu subiect lituanian a lui Victor Hugo: Probleme de gen [244-252]
Celina Silva, Mizele scrierii (şi rescrierii) odei la un modernist portughez [253-262]
Karen Vandemeulebroucke, Hibridarea belgiană a genurilor poetice franceze în secolul al XIX-lea [263-271]
Jaime Baron, Poeme în proză avangardiste: oblicitatea fabulei [272-280]
Genuri paraliterare
Bertrand Westphal, Atlasul şi categoriile generice. O ipoteză de lucru [283-289]
Danielle Corrado, Jurnalul intim în Spania: indiferenţă sau diferenţe? [290-299]
Ana Isabel Moniz, Autobiografia sau cuvintele pentru a-ţi (re)crea viaţa [300-306]
Jean-Pierre Dubost, Şansele şi neşansele dialogului erotologic din Antichitate până în secolul al XVIII-lea [307-316]
Manfred Schmeling, Gen şi nonsens [317-334]
Ioana Both, Introducere la o cercetare asupra poeziei vizuale. Mituri şi forme [335-337]
Aude Ameille, Cum să compui un livret de operă după W. H. Auden [338-351]
Rūta Brūzgienė, Transformări ale baladei culte [352-363]
Kelly Basilio, Alcools ca şi caligrame muzicale [364-370]
Nina Bochkareva, “Romanul educaţiei”, poetica lui istorică şi teoretică [371-379]
Ana Filipa Prata, Gen literar sau paraliterar? Mizele cronicii literare în Portugalia [380-385]
2009 volume 16 Fortunes et infortunes des genres littéraires
Coordinator: Alain Montandon
Editor: Phantasma. The Center for Imagination Studies
Publisher: Echinox Cultural Foundation, Cluj-Napoca, Romania
ISSN 1582-960X (România)
ISBN 2-905725-54-0 (France)
Content
Enjeux théoriques
Saulo Neiva, Fortunes et infortunes de la notion de genre [9-15]
Jean-Louis Backès, Apories de la doctrine classique [16-24]
Yves Chevrel, La mise en cause des genres littéraires en Europe au tournant des 19e/20e siecles [25-34]
Serge Zenkine, Genre et histoire. Sur un mécanisme d’évolution générique [35- 43]
Karl Zieger, Les genres en question : le rôle des genres dans les études de réception [44-50]
César Domínguez, Genres as Sites of Intercultural Encounters: New Perspectives for a Comparative Genre Theory [51-60]
Georges Fréris, Du genre conventionnel au texte multigénérique [61-66]
Marko Juvan, The Intertextuality of Genres and the Intertextual Genres [67-75]
Ovidiu Mircean, The Death of Comparative Literature. False News about True Events [76-83]
Genres littéraires
Micaela Ramon, Pour une classification généalogique des formes narratives de fiction de la période baroque. Fortunes et infortunes de la nouvelle [87-97]
Yves Clavaron, Avatars du récit de voyage [98-107]
Corin Braga, L’utopie – un genre amphibie [108-123]
Stefano Lazzarin, Les mille et une morts du fantastique. Breve histoire d’une naissance laborieuse [124-135]
Valérie Deshoulieres, Généalogie du roman spectral. Histoires de fantômes et affaires de lignage dans l’ethos islandais [136-145]
Mario Domenichelli, Fortunes et malheurs du roman d’apprentissage [146-155]
Maria Eduarda Keating, “Romans a tiroirs” d’hier et d’aujourd’hui : parodie et expérimentation romanesque [156-165]
Ana Ribeiro, Journeys of the Bildungsroman: The novel of self-formation in Portugal [166-174]
Ales Vaupotič, Realism revisited: Dickens’ Hard Times as a narrativized archive [175-185]
Monica Spiridon, Symptômes d’un
Džiuljeta Maskuliūnienė, Predecessors of the Lithuanian Didactic Novella of the 19th Century and Its Modifications [194-202]
Jola Skulj, The Kernel of the Novelistic Genre: Inconclusiveness [203-210]
Roumiana L. Stantcheva, Le roman – un genre incertain. Les controverses de la critique littéraire bulgare et roumaine de l’entre-deux-guerres [211-221]
Cécilia Barret, De deux
Bénédicte Mathios, Les crises salutaires du sonnet espagnol [235-243]
Nijole Vaičiulėnaitė-Kašelionienė, L’Ode de Victor Hugo sur le sujet lituanien : Question du genre [244-252]
Celina Silva, Les enjeux de l’écriture (et de la réécriture) de l’ode chez un moderniste portugais [253-262]
Karen Vandemeulebroucke, L’hybridation belge des genres poétiques français au XIXe siecle [263-271]
Jaime Baron, Poemes en prose avant-gardistes : l’obliquité de la fable [272-280]
Genres paralittéraires
Bertrand Westphal, Atlas et catégories génériques. Une hypothese de travail [283-289]
Danielle Corrado, Le journal intime en Espagne : indifférence ou différences ? [290-299]
Ana Isabel Moniz, L’autobiographie ou les mots pour (re)composer sa vie [300-306]
Jean-Pierre Dubost, Fortune et infortune du dialogue érotologique de l’Antiquité au XVIIIe siecle [307-316]
Manfred Schmeling, Genre et Non-Sens [317-334]
Ioana Both, Avant-propos a une recherche sur la poésie visuelle. Des mythes et des formes [335-337]
Aude Ameille, Comment construire un livret d’opéra selon W. H. Auden [338-351]
Rūta Brūzgienė, Transformations of the Literary Ballad [352-363]
Kelly Basilio, Alcools comme calligramme musical [364-370]
Nina Bochkareva, The novel of culture, its theoretical and historical poetics [371-379]
Ana Filipa Prata, Genre littéraire ou paralittéraire ? Les enjeux de la chronique au Portugal [380-385]